pdf_micDownload PDF

 

Abstract

The study at hand represents an analysis of the effect that the peaceMed project had upon the Romanian medical community when considering the usage of auxiliary methods for article sourcing. peaceMed represents an initiative that proposes novel ways of article research for the medical professionals and offers, for the first time in the Romanian medical environment, a broad range of solely healthcare-related information. This disquisition is a national novelty, also being the first study of this sort made in an East European country. The main purpose of this inquiry is to reveal what sources do the Romanian professionals use in their day to day activity to find reliant, academically approved medical information. The result of this study shows the major impact that peaceMed had on the Romanian medical community included in this project and emphasizes the significant need for such an initiative on a larger scale.

 

  1. Introducere

Studiul comportamentului de documentare din surse auxiliare în practica curentă a personalului medical a beneficiat de puțină atenție până în prezent. Cele mai multe lucrări fac referire la implementarea sistemelor de înregistrare a datelor medicale în unitățile spitalicești (Bae et al., 2017; Sher et al., 2017; Damotte et al., 2018; Jindal & Raziuddin, 2018) și nu pun accentul pe nevoia constantă de informare a personalului medical pentru a fi la curent cu ultimele cercetări, desfășurate la nivel internațional. Puținele articole publicate care abordează importanța informării din surse online acreditate prezintă studii de caz care acoperă un număr limitat de țări (Hider et al., 2009; Lindsey & Olin, 2013), precum: Mongolia (Callen, Buyankhishig & McIntosh, 2008), Arabia Saudită (Khudair & Cooke, 2008), Australia (Rowlands, Coverdale, & Callen, 2016; Shepheard, 2017) sau Nigeria (Watts & Ibegbulam, 2006). Așadar, există un gol în literatura de specialitate în tratarea acestui subiect și se evidențiază nevoia extinderii unor astfel de cercetări, mai ales privind situația țărilor europene (Alving, Christensen, & Thrysøe, 2018), unde s-au înregistrat numeroase modificări în sistemele de sănătate, în ultimele decenii.

Studiul de față reprezintă analiza descriptivă a profilului de documentare din surse auxiliare validate la nivel internațional a medicilor din România și oferă o imagine clară a comportamentului de informare în practica curentă. Prezenta cercetare are o relevanță crescută, atât la nivel național – prin faptul că oferă o imagine clară a nevoilor de documentare ale cadrelor medicale –, cât și la nivel european – prin prisma numărului ridicat de medici români care profesează în țările din vestul Europei (Vasilcu, 2013) și care influențează sistemul medical din țările dezvoltate în care practică (Bidwell et al., 2013). Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în perioada 2007-2015, au plecat în străinătate 18.686 cadre medicale (Păunică, Pitulice & Ștefănescu, 2017), situație cu un real impact asupra sistemului medical românesc și a sistemelor medicale din țările receptoare.

 

  1. Sistemul medical din România

Pentru cadrele medicale, procesul de documentare este unul continuu și consumator de timp, variind între un sfert și jumătate din timpul de lucru zilnic (Clyncha & Kellett, 2015). Astfel, furnizarea unor soluții alternative de informare, care să ofere posibilitatea accesării informațiilor în timp real, așa cum reușesc, de exemplu, să o facă motoarele de căutare ale platformelor online, constituie o necesitate (Bartels, 2009). În țările dezvoltate, documentarea din surse validate și actuale reprezintă baza formării tinerilor medici (Watts & Ibegbulam, 2006), care sunt obișnuiți cu sursele alternative de informare încă din facultate și se află într-un dialog constant cu bibliotecarii (Marshall, 2014; Marshall et al., 2014; Chaputula & Mutula, 2018). În prezent, există posibilitatea ca personalul medical să poată utiliza progresul tehnologic pentru informarea continuă pe diferite device-uri (Donohoe et al., 2018) și pentru a menține legătura cu pacienții, în vederea creșterii ratei de succes a tratamentului (Foster & Callans, 2017). Acest comportament depinde însă de finanțarea accesului la literatura de specialitate și de accesibilitatea infrastructurii tehnice necesare (Ebrahimi et al., 2017). Documentarea din surse acreditate, spre exemplu, din jurnalele academice indexate în baze de date internaționale, a dat rezultate satisfăcătoare în țările care au implementat programe de acces la informație medicală (Marriott, 2002), întărind ideea conform căreia documentarea din surse auxiliare în practica medicală curentă, numită în literatura internațională evidence-based medicine sau EBM, este necesară (Jiang et al., 2016).

Având în vedere contextul internațional în care este plasată România – țară membră a U.E., care se confruntă cu o migrație accentuată a personalului medical (Boncea, 2015) și care dispune de un sistem de sănătate slab finanțat și necompetitiv (Popescu, Asandului & Fătulescu, 2014) –, studiul de față este binevenit pentru lumea academică și pentru factorii decidenți din domeniul de sănătate și din educație. Cercetarea vine în sprijinul autorităților competente, aflate la ora actuală într-un moment în care ar trebui să redefinească pachetul educațional pentru studenții de la medicină și să regândească cadrul de muncă pentru personalul medical, prin oferirea unor condiții pentru practică și documentare similare celor din țările performante.

România este țara membră a Uniunii Europene cu cel mai redus procent din PIB atribuit sectorului de sănătate, cu o alocare de 4,9% din PIB în anul 2015, ceea ce reprezintă aproape jumătate din media U.E. de 9,9% din PIB (OECD, 2017). În plus, pe lângă slaba finanțare, sistemul medical din România se caracterizează și printr-o migrație a forței de muncă înalt specializate din domeniu, care s-a acutizat începând cu 2007, an în care România a devenit stat membru U.E. (Teodorescu et al., 2013; Suciu et al., 2017), și care a provocat un deficit de medici la nivel național (EUROSTAT, 2018). Factori ca globalizarea, cererea ridicată de personal medical în țări care se confruntă cu îmbătrânirea populației, precum și recunoașterea diplomelor în spațiul comunitar le-a permis celor din sistem să profeseze în afara granițelor (Boncea, 2015). Condițiile superioare de la locul de muncă, oferite în țările dezvoltate, nivelul salarizării și cunoașterea limbilor de circulație internațională de către medicii tineri din România au reprezentat principalele motivații care au condus la un brain drain spre țările vest-europene, printre care Franța, Marea Britanie sau Germania (Hinrichs & Colquhoun, 2013; Saghin, Luches, & Marici, 2016; Suciu et al., 2017; Păunică, Pitulice, & Ștefănescu, 2017). De asemenea, la momentul actual, curricula de învățământ din cadrul facultăților de medicină autohtone se bazează pe capacitatea de memorare a studenților, care nu le formează deprinderile necesare pentru documentarea din surse auxiliare (Potcovaru, 2014; Dobrin, Deac, & Dinulescu, 2017), iar acest aspect constituie un semnal de alarmă pentru nivelul de competitivitate a serviciilor din sistemul de sănătate.

Cu toate că, începând cu anul 1990, practica medicală bazată pe dovezi a devenit o prioritate în domeniul de sănătate, iar documentarea clinică din surse validate înseamnă un pas principal în îmbunătățirea actului medical la nivel global (de la Mano & Harrison, 2012; Letouze et al., 2017), în România, principalele surse de documentare au rămas cele pe suport fizic, cu informații neactualizate, problemă la care a contribuit și lipsa cooperării între bibliotecile universitare (Madge, 2013). Este cunoscut faptul că investițiile în fondul de carte din bibliotecile universitare românești au fost reduse și că reînnoirea fondului de carte medicală nu a fost o prioritate în ultimele decenii (Anghelescu & Chiaburu, 2015). În acest context, nu a existat un efort la nivel național din partea autorităților pentru facilitarea accesului studenților și a celor care profesează în spitale la surse de documentare acreditate, care să le permită în timp real să afle ultimele noutăți și progresele înregistrate în specialitatea lor.

 

  1. Metodologie

Articolul de față vizează impactul creat de proiectul peaceMed asupra comunității medicale din România, demers dezvoltat ca soluție la o parte dintre provocările cu care se confruntă personalul medical din țară. Analiza impactului proiectului oferă o imagine complexă a profilului cadrelor medicale din România, cu privire la comportamentul de documentare și necesitatea acestora de a avea la dispoziție în mod constant surse de informare validate și actuale, care să îi ajute să performeze în practica curentă. Cercetarea se bazează pe analiza datelor primare obținute în urma implementării proiectului peaceMed și pe analiza calitativă a informațiilor strânse de autor despre profilul cadrelor medicale din România.

Proiectul peaceMed reprezintă prima inițiativă de acces gratuit la informație validată academic destinată cadrelor medicale din România, urmărind exclusiv surse de informare din domeniul medical. Acesta poate fi definit ca o noutate pentru sistemul de sănătate din România. În cadrul proiectului, s-a pus la dispoziția personalului medical autohton o gamă impresionantă de informații dedicate, prezente în 16 baze de date cu renume internațional. De menționat este faptul că, până la încheierea proiectului peaceMed, nu a mai fost implementat niciun proiect similar de documentare, de anvergură națională, care să fie subvenționat de o entitate privată sau de stat și care să conțină exclusiv literatură medicală. Singura inițiativă care poate fi considerată complementară este cea derulată, începând cu anul 2011, prin programul Anelis, transformat ulterior în Anelis Plus (Madge, 2013), în care au fost incluse șase Universități de Medicină și Farmacie din țară, anume din București, Iași, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova și Cluj-Napoca. Totuși, bazele de date internaționale din proiectul Anelis nu au avut conținut dedicat exclusiv specializărilor medicale și nu au putut fi accesibile unităților medicale, ci numai universităților.

Proiectul peaceMed s-a desfășurat în România, în perioada aprilie – decembrie 2017, și a constituit o soluție reală de documentare, implementată în instituții medicale din toate județele țării, prin care medicii și personalul auxiliar din spitalele și cabinetele medicale din țară au avut acces gratuit timp de nouă luni la literatura de specialitate relevantă. Acesta a fost gândit ca un proiect-pilot, prin care să se evalueze necesitatea integrării unui astfel de concept în toate unitățile medicale din țară și care să poată fi multiplicat ulterior la scară largă, acoperind majoritatea unităților spitalicești și cabinetelor medicale din România. Pentru a se măsura succesul implementării, principalul indicator urmărit a fost ca cel puțin 30% din personalul medical al unităților care au aderat la proiect să devină membri activi pe platforma peaceMed și să acceseze conținutul de specialitate.

Cercetarea de față are drept scop realizarea profilului de documentare a personalului medical din România, iar pentru aceasta, autorul a avut în vedere următoarele patru obiective principale:

Obiectiv urmărit în cercetare Metodologia de cercetare utilizată
(i) Analiza impactului avut de proiectul peaceMed asupra comunității medicale din România. Pentru atingerea acestui obiectiv, autorul a susținut interviuri semistructurate cu trei membri ai echipei proiectului.
(ii) Investigarea preferințelor de documentare a personalului medical care a aderat la proiectul peaceMed. Pentru atingerea acestui obiectiv, autorul a realizat o cercetare cantitativă, bazată pe chestionar.
(iii) Investigarea comportamentului de utilizare a resurselor de documentare din cadrul proiectului peaceMed. Pentru atingerea acestui obiectiv, autorul a analizat statisticile de utilizare a platformei peaceMed.
(iv) Analiza profilului de documentare al cadrelor medicale în funcție de generația căreia aparțin. Pentru atingerea acestui obiectiv, autorul a realizat un interviu semistructurat cu reprezentantul uneia dintre principalele biblioteci universitare din domeniul medical din România.

 

 

  1. Rezultate

(i) Analiza impactului avut de proiectul peaceMed asupra comunității medicale din România

Proiectul peaceMed reprezintă o inițiativă în premieră pentru domeniul medical din România, fiind implementat și desfășurat în exclusivitate de Enformation, o firmă privată cu capital integral românesc, care activează în domeniul educației. Prin acest demers, s-a dorit realizarea unei platforme prin care personalul din sistemul de sănătate din România să poată avea acces la resurse de documentare acreditate și esențiale pentru practica cotidiană, care să contribuie la formarea unui climat propice performării la cel mai înalt nivel (Fig. 1). Resursele internaționale care au putut fi accesate gratuit, atât din campusul unității medicale, cât și de la distanță, prin acces mobil, au fost în număr de 16, anume: Ovid, BMJ, Springer Nature, ProQuest, Cochrane, McGraw-Hill Education, Alexander Street, Cabi, UpToDate, Thieme, Taylor & Francis Online, Oxford University Press, Cambridge University Press, Clarivate Analytics, IOP (Institute of Physics) și Wiley.

Platforma peaceMed a fost dezvoltată pentru a deservi nevoia de documentare a cadrelor medicale din România și pentru a le pune la dispoziție resursele necesare în vederea adoptării celor mai bune decizii în practica curentă. Gândită inițial ca un facilitator de acces la literatura medicală acreditată, a fost transformată pe parcurs într-o platformă de sine stătătoare, prin intermediul căreia cadrele medicale din România să poată fi la curent cu ultimele noutăți, la nivel mondial, din fiecare specialitate. Platforma peaceMed a fost creată în urma unei ample cercetări de piață și a multiplelor interviuri avute cu personalul medical din România, aflat în diferite puncte ale carierei. În funcție de nevoile identificate cu ajutorul acestora, au fost dezvoltate interfața, design-ul și funcționalitățile platformei și a fost integrat accesul mobil, pentru cadrele medicale care doreau să acceseze conținutul disponibil din afara unității medicale.

Accesul gratuit pentru cadrele medicale la literatura de specialitate a fost deschis în perioada aprilie-decembrie 2017 și vizează o continuitate pe termen lung: 2019-2025. În urma rezultatelor obținute prin implementarea proiectului și a interesului în creștere pentru informarea din surse acreditate manifestat de personalul medical din România, platforma peaceMed a inclus și resurse Open Access, care conțin informații medicale disponibile și după încheiere proiectului. Totodată, accesul gratuit a fost posibil datorită eforturilor echipei Enformation și a editurilor partenere din proiect, care au acceptat să ofere acces fără plată cadrelor medicale din România pe parcursul implementării proiectului. În alegerea resurselor, s-a ținut cont de discuțiile avute cu personalul medical, din care a reieșit opțiunea pentru mai multe baze de date de renume internațional, în funcție de specialitate, și de disponibilitatea editurilor de a susține benevol, timp de nouă luni, accesul deschis la literatură pentru personalul medical din România. În felul acesta, s-a urmărit acoperirea unui spectru larg de surse de documentare, care să corespundă cerințelor și specializărilor cadrelor medicale interesate de demersul peaceMed.

 

Fig. 1. Caracteristicile platformei medicale peaceMed

Fig.1

(Sursa: Diagramă realizată de autor pe baza informațiilor furnizate de echipa peaceMed)

 

Proiectul peaceMed a avut acoperire națională – unitățile medicale de pe întreg teritoriul României au putut să își manifeste dorința de aderare și să fie incluse în proiect. Acestea au beneficiat de traininguri, realizate de echipa specializată, în patru spitale de importanță națională din România, localizate în capitala țării, București – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale dr. Victor Babeș, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Sklodowska Curie, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu – și de webex-uri gratuite, în vederea diseminării informațiilor legate de utilizarea platformelor. Pe tot parcursul implementării, proiectul a fost considerat o inițiativă de interes național, recunoscută de reprezentanții din domeniul medical, și a fost susținut de opt parteneri media din România, care se adresează profesioniștilor vizați: medicalmanager.ro, mymed.ro, Radio Gold FM, Romedic, Info Sănătate, health.ro, Televiziunea Medicală, ehealth Romania. În plus, au fost transmise invitații către unitățile spitalicești din țară, pentru a se alătura rețelei peaceMed în mod gratuit, dar și informări către Ministerul Sănătății, cu scopul extinderii proiectului la nivel național.

Pagina platformei a fost proiectată într-o manieră minimalistă, cu puține informații suplimentare, astfel încât navigarea online să nu fie îngreunată. Datele paginii principale sunt disponibile în limba română, iar accesarea peaceMed se poate face de pe site-ul enformation.ro. De asemenea, informațiile prezentate fac referire la bazele de date partenere, calendarul de traininguri și cel de webexuri, informațiile de contact, secțiunea de logare sau de realizare a contului peaceMed și o sinteză a datelor statistice legate de resurse (Fig. 2). Conținutul platformei este împărțit în două categorii esențiale: conținut disponibil în perioada implementării proiectului, aprilie 2017 – decembrie 2017, și conținut Open Access, disponibil inclusiv după finalizarea proiectului.

 

Fig. 2. Captură de ecran – pagină acces proiect peaceMed

Fig.2

(Sursa: Pagina proiectului peaceMed: https://www.e-nformation.ro/peacemed)

 

Utilizatorii afiliați la instituțiile partenere din proiect au putut să își creeze cont pe platforma peaceMed printr-un proces simplificat, de autentificare în doi pași. Pe parcursul celor nouă luni de implementare, la proiect au aderat în total 126 spitale și instituții de cercetare din domeniul medical (inclusiv universități) și au fost înscrise 1.673 cadre medicale. În ceea ce privește resursele de documentare puse la dispoziție pe perioada desfășurării proiectului-pilot, acestea au cuprins următoarele categorii: 992.300 trial-uri clinice, 450.800 imagini utile în practica medicală, 99.748 clipuri video cu conținut medical, 86.103 cărți de specialitate, 60.532 protocoale medicale, 24.329 exemple de proceduri de consult, 15.500 documente cu informații despre medicamente, 14.000 exemple de diagnosticare a pacienților, 10.000 titluri e-Learning, 9.950 titluri de documente despre educația pacienților și 8.037 titluri de jurnale de specialitate, recunoscute la nivel internațional.

Pentru implementarea proiectului peaceMed au fost contactate unități medicale din România, dintre care 126 de unități au răspuns pozitiv invitației de a beneficia de acces gratuit la conținutul medical disponibil. Structura acestora este următoarea: unități spitalicești, cabinete medicale de familie, cabinete individuale și universități de medicină. Unitățile medicale incluse în proiect au provenit din toate cele 42 de județe din țară, făcând parte din rețea inclusiv unități localizate în județe care nu dispun de o infrastructură medicală dezvoltată, nici de prezența centrelor de excelență sau a centrelor universitare; spre exemplu, județele Vrancea, Vaslui și Teleorman. Colectivul unităților medicale beneficiare peaceMed a totalizat 1.673 de cadre medicale, care au primit acces la conținutul disponibil pe platformă. Dintre acestea, și-au format cont specific și au fost active, descărcând conținut medical, 706 de cadre medicale, ceea ce reprezintă 42% din totalul de populație căreia i s-a adresat proiectul în mod direct. În intervalul aprilie-decembrie 2017, au fost înregistrate 17.996 accesări ale resurselor și au fost realizate 248.620 pageviews (pageviews presupune totalul accesărilor unei pagini online într-un interval de timp dat).

De precizat este faptul că impactul peaceMed asupra comunității medicale din România a depășit cu siguranță cifrele înregistrate, datorită efectului multiplicator al informației medicale accesate de specialiștii din domeniu. În acest sens, o parte din sursele descărcate au putut fi discutate în cadrul ședințelor zilnice realizate de medici, în timp ce cadrele didactice din Universitățile de Medicină au putut disemina în rândul studenților din conținutul regăsit pe platformă, în scop informativ, în format print sau electronic.

 

(ii) Investigarea preferințelor de documentare ale personalului medical care a aderat la proiectul peaceMed

În această parte a cercetării, pentru realizarea profilului cadrelor medicale din România care utilizează surse auxiliare de documentare în practica curentă, a fost desfășurat un studiu cantitativ, descriptiv, bazat pe chestionar. Sondajul menționat a avut loc în primele două săptămâni ale lunii aprilie 2017. Chestionarul structurat a fost distribuit în format fizic, în rândul a 140 de cadre medicale, care și-au manifestat intenția de a face parte din proiect. Obiectivul principal urmărit a fost de a evalua principalele trăsături ale utilizatorilor platformelor medicale din România, în funcție de: tipul de document preferat, motivație, opinie referitoare la importanța abonării spitalelor la baze de date medicale și timp alocat pentru documentare. În vederea obținerii unei rate majore de răspuns, chestionarele au fost înmânate personal de echipa peaceMed și au fost ridicate de responsabilul de proiect la interval de o săptămână. Au fost incluse în chestionar șapte întrebări, dintre care trei cu răspuns simplu – gen, funcție și timpul alocat documentării – și patru cu răspuns multiplu – utilitatea informațiilor pentru spitale, scopul utilizării platformelor, tipul documentului ales și importanța platformelor disponibile prin portalul peaceMed. Din totalul de 140 de chestionare distribuite, au fost returnate 107 chestionare, care au putut fi centralizate, înregistrându-se o rată de răspuns de 76%.

Majoritatea respondenților participanți la sondaj au fost de gen feminin, anume 76%, dintre care preponderent cadre medicale, anume 93%. Restul respondenților au fost asistenți medicali (4%) și farmaciști (3%). Cel mai însemnat procent al respondenților care au făcut parte din cercetarea bazată pe chestionar a fost reprezentat de medicii rezidenți (37%), urmat de medicii primari (29%) și medicii specialiști (26%). În urma interogării cu privire la durata de timp alocată zilnic de fiecare persoană pentru documentare, a reieșit că aproape jumătate dintre participanții la studiu petrece mai puțin de o oră pe zi informându-se despre subiecte legate de practica curentă, 18% dintre respondenți alocând sub 30 minute, iar 26% dintre participanți acordând circa jumătate de oră documentării. De asemenea, 24% dintre respondenți studiază mai mult de o oră resurse utile în practica curentă, în timp ce 32% dintre participanți au afirmat că se documentează zilnic aproximativ o oră – răspuns majoritar (Tabel 1).

 

Tabel 1. Descrierea profilului respondenților la chestionar

1.       Genul respondenților
Feminin 76%
Masculin 24%
2.       Funcția respondenților
Medic rezident 37%
Medic primar 29%
Medic specialist 26%
Farmacist 3%
Asistent medical 4%
3.       Timp alocat documentării zilnice
1         oră 32%
30 minute 26%
>1 oră 24%
< 30 minute 18%

(Sursa: Tabel realizat de autor în urma cercetării pe bază de chestionar)

 

În urma analizei opiniei celor care s-au alăturat studiului, referitoare la necesitatea implementării la scară largă în rândul unităților medicale a unui sistem de documentare din surse auxiliare acreditate, reiese că personalul medical evaluat consideră că spitalele din România ar trebui să fie abonate la baze de date internaționale cu profil medical. În acest sens, părerea exprimată se află în concordanță și cu afirmația a 75% dintre respondenți, conform căreia astfel s-ar reuși pregătirea continuă a cadrelor medicale și actualizarea informațiilor acestora cu ultimele noutăți din domeniu. În plus, potrivit răspunsurilor, prin accesul nelimitat al personalului medical la informații validate, se poate majora semnificativ calitatea serviciilor medicale și satisfacția pacienților, în acest mod ajungându-se și la creșterea competitivității sectorului medical din România – 63% dintre respondenți sunt de această părere (Tabel 2). Totodată, 43% dintre participanții la cercetarea pe bază de chestionar au afirmat că sesizează o legătură între utilizarea platformelor medicale de către personalul din spitale și reducerea timpului de spitalizare a pacientului, iar 22% au spus că informațiile disponibile pe platformele medicale duc la o revizuire a protocoalelor medicale pentru a îndeplini aceleași standarde ca cele internaționale.

La întrebarea privind preferințele legate de tipul de document folosit pentru informare, s-a observat că în top, pe primele trei locuri, se regăsesc: ghidurile clinice – 62%, cărțile – 54% și jurnalele academice – 50%. Clasamentul opțiunilor respondenților a cuprins și protocoalele medicale (46%), documentele de diagnostic (45%) și clipurile video (37%). La polul opus, cele mai puține optări au fost pentru textele de proceduri tip consult (11%) și pentru documentele dedicate educației pacientului (6%). Principalele preferințe în materie de platforme medicale, dintre cele care au putut fi disponibile prin proiectul peaceMed, indicate înainte ca respondenții să înceapă utilizarea efectivă a portalului, au fost: Ovid, 41% din respondenți poziționând această bază de date în topul preferințelor, apoi Springer Nature (40%), urmată de Cochrane (31%), așa cum reiese și din Tabel 2.

 

Tabel 2. Aspecte privind utilizarea platformelor medicale de către personalul medical din România

2.1. Motivele pentru care un spital trebuie să utilizeze platforme medicale (răspuns multiplu)

Pregătirea continuă a cadrelor medicale 75%
Creșterea calității serviciilor medicale și a satisfacției pacientului 63%
Reducerea timpului de spitalizare a pacientului 43%
Revizuirea protocoalelor medicale în concordanță cu ghidurile internaționale 22%
 

2.2. Tipul de document utilizat în informare

(răspuns multiplu)

Ghiduri Clinice 62%
Cărți 54%
Reviste 50%
Protocoale 46%
Diagnostic / Tratament 45%
Clipuri Video 37%
E-Learning 29%
Trial-uri Clinice 25%
Medicamente 24%
Proceduri Consult 11%
Educația Pacienților 6%
2.3. Scopul utilizării platformelor de documentare de către personalul medical

Obținerea de informații de actualitate și relevante 78%
Luarea unor decizii medicale mai bune 50%
Scrierea de articole științifice medicale 46%
Pregătirea prezentărilor pentru conferințele la care participă 45%
Eficientizarea timpului petrecut cu pacientul 21%
2.4. Importanța platformelor medicale disponibile prin portalul peaceMed în opinia respondenților
Ovid 41%
Springer Nature 40%
Cochrane (Wiley) 31%
UpToDate 25%
BMJ 21%
McGraw-Hill Medical 13%
Taylor & Francis 12%
5min 12%
ProQuest 10%
Thieme 9%
Cabi 3%
Alexander Street 2%

(Sursa: Tabel realizat de autor în urma cercetării pe bază de chestionar)

 

În ceea ce privește scopul utilizării platformelor de documentare, cei mai mulți participanți la studiu au afirmat că informațiile regăsite în bazele de date internaționale le permit să obțină conținut actual și relevant pentru practica lor la locul de muncă (78%), iar 50% dintre respondenți au considerat că informațiile dobândite îi ajută să adopte decizii medicale mai bune. Procente apropiate, anume 46% și 45%, reflectă că participanții la sondaj utilizează resursele de pe platforme pentru a se documenta în vederea scrierii de articole științifice, respectiv pentru a se pregăti pentru conferințe. Un procent de 21% dintre respondenți a apreciat că folosește informațiile regăsite pe platformele academice pentru a eficientiza timpul petrecut cu pacientul.

 

(iii) Investigarea comportamentului de utilizare a resurselor de documentare din cadrul proiectului peaceMed

 

Analiza statisticilor de accesare a platformei peaceMed completează imaginea asupra comportamentului de documentare a personalului medical din România. Din totalul celor 706 de cadre medicale (42% din totalul de populație vizată), care și-au făcut cont pe platforma peaceMed și au fost active pe durata desfășurării proiectului, sunt în proporție de 64% de gen feminin și 36% de gen masculin. Cei mai mulți utilizatori din cadrul proiectului peaceMed au provenit din unități spitalicești localizate în orașe mari din România, unde funcționează și Universități de Medicină de renume, precum: București – 287 utilizatori (41%), Cluj – 99 utilizatori (14%), Iași – 71 utilizatori (10%) și Timișoara – 31 utilizatori (4%). Cadrele medicale participante din celelalte orașe au reprezentat mai puțin de 3% din total pentru fiecare localitate.

În plus, cei mai mulți utilizatori au fost reprezentați de medicii rezidenți, care au însumat 36,4% din total (257 utilizatori), urmați de medicii primari – 25,5% (180 utilizatori), medicii specialiști – 24,9% (176 utilizatori), cadrele didactice – 3,3% (23 utilizatori) și asistentele medicale – 2,7% (19 utilizatori). Procente mai reduse au întrunit doctoranzii – 2,5% (18 utilizatori), studenții – 1,8% (13 utilizatori) și farmaciștii – 1,6% (11 utilizatori).

Topul principalelor cinci unități medicale afiliate proiectului peaceMed, după numărul de utilizatori, excluzând cabinetele medicale individuale (13%), se constituie din: Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București – 5,8% din totalul de utilizatori (41), Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca – 5,5% din total (39), Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Spiridon Iași – 3,7% din total (26), Spitalul Universitar de Urgență SUUB București – 3,4% din total (24) și Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara – 3,1% din total (22). Clasamentul surselor accesate pentru documentare este format de: BMJ și Springer Nature, respectiv câte 18,7% dintre utilizatori au folosit preferențial cele două resurse, Ovid (17,8%), Cochrane (12,2%), ProQuest (7,1%), Thieme (5,5%) și McGraw-Hill Medical (4,7%). Celelalte resurse disponibile prin peaceMed au fost accesate de mai puțin de 3% dintre utilizatori (Tabel 3).

 

Tabel 3. Descrierea demografică a utilizatorilor platformei peaceMed și preferințele de documentare

 

Genul utilizatorilor Procent
Valid Masculin 36,4
Feminin 63,6
Total 100,0
Total

 

 

 

 

 

Funcția deținută în

unitatea medicală

Frecvență Procent
Valid Asistent 19 2,7
Profesor 23 3,3
Doctorand 18 2,5
Farmacist 11 1,6
Medic primar 180 25,5
Medic specialist 176 24,9
Medic rezident 257 36,4
Student 13 1,8
Alta 9 1,3
Total 706 100,0
 

Resurse / preferințe (>3%) Frecvență Procent
Valid BMJ 132 18,7
McGraw-Hill Medical 33 4,7
Ovid 126 17,8
ProQuest 50 7,1
Springer Nature 134 19,0
Thieme 39 5,5
Cochrane (Wiley) 86 12,2
Altă resursă 106 15,0
Total 706 100,0

 

Pageviews Frecvență Procent
Valid 0 4 0,6
> 10000 3 0,4
5000 – 10000 4 0,6
1000-5000 50 7,1
500-1000 50 7,1
100-500 147 20,8
50-100 109 15,4
<50 339 48,0
Total 706 100,0

(Sursa: Tabel realizat de autor în urma cercetării statisticilor de utilizare a platformei peaceMed)

 

Referitor la comportamentul de descărcare, se observă că cei mai mulți utilizatori au descărcat sub 50 pageviews (48%), cu o medie de 19,8 pageviews, fiind urmați de cei care au descărcat între 100 și 500 pageviews (20,8%), cu o medie de 220,6 pageviews, și de cei cu intervalul 50-100 pageviews descărcate (15,4%). Cele mai multe descărcări, din intervalele sub 50 pageviews, 50-100 pageviews, 1000-5000 pageviews și 5000-10000 pageviews, au fost efectuate de medicii rezidenți, aceștia putând fi considerați totodată cei mai activi utilizatori ai conținutului medical.

 

Tabel 4. Preferințele de documentare după funcția deținută de utilizatorii platformei peaceMed

Resursa, după preferințe (peste 3%) Funcția deținută Total
Asistent Profesor Doctorand Farmacist Medic primar Medic specialist Medic rezident Student Alta
BMJ 3 2 1 1 29 40 54 0 2 132
McGraw Hill Med. 1 0 0 2 8 7 14 0 1 33
Ovid 4 1 1 1 43 32 42 0 2 126
ProQuest 3 0 0 0 19 11 17 0 0 50
Springer Nature 2 0 3 4 33 29 61 1 1 134
Thieme 1 11 6 1 2 8 6 3 1 39
Cochrane (Wiley) 1 0 0 0 28 27 29 0 1 86
Alta 4 9 7 2 18 22 34 9 1 106
Total 19 23 18 11 180 176 257 13 9 706

(Sursa: Tabel realizat de autor în urma cercetării statisticilor de utilizare a platformei peaceMed)

 

În ceea ce privește preferința surselor de documentare, luând în considerare funcția deținută de cadrele medicale care au utilizat peaceMed, s-a evidențiat că medicii rezidenți preferă bazele de date BMJ (21% dintre rezidenți), McGraw-Hill Medical (5% dintre rezidenți), Springer Nature (24% dintre rezidenți) și Cochrane (11% dintre rezidenți), în timp ce medicii primari preferă bazele de date Ovid și ProQuest, anume 24% dintre aceștia, respectiv 11% (Tabel 4). Baza de date Thieme a fost solicitată preferențial de către cadrele didactice de la Universitățile de Medicină, 11 dintre cele 23 de cadre medicale descărcând conținut de pe această platformă.

 

(iv) Analiza profilului de documentare al cadrelor medicale în funcție de generația academică căreia îi aparțin

Pentru a putea realiza un profil complex de documentare al cadrelor medicale din România, rezultatele obținute în secțiunile prezentate anterior au fost completate cu informațiile obținute de autor, în urma interviului susținut cu personalul responsabil cu documentarea într-una din Bibliotecile Universitare Medicale de referință din România. Instrumentul cercetării a fost reprezentat de fișa de interviu semistructurat, iar această parte a studiului a avut drept obiectiv întregirea portretului de documentare al cadrelor medicale românești, pornind de la momentul t0, considerat de autor apartenența cadrelor medicale la o anumită generație conform timpului în care și-au desfășurat studiile universitare, perioadă care și-a pus amprenta în mod definitoriu asupra comportamentului de documentare.

După analizarea rezultatelor, autorul a ajuns la concluzia că profilul cadrelor medicale din România, din punct de vedere al perioadei în care și-au finalizat studiile universitare, constituie un pas necesar în studiul de față, întrucât comportamentul de documentare analizat prin proiectul peaceMed se află în concordanță cu istoricul educațional, precum: limbile străine știute, familiarizarea cu versiuni ale termenilor de specialitate în limbi de circulație internațională și preferința utilizării surselor pe suport de hârtie. În plus, faptul că resursele din bazele de date internaționale disponibile pe platforma peaceMed sunt preponderent în limba engleză constituie un argument suplimentar pentru a lua în considerare importanța descrierii surselor de documentare fundamentale utilizate de personalul medical din România în timpul facultății (spre exemplu: manuale, atlase, planșe). Astfel, se poate afirma că există două particularități predominante ale cadrelor medicale, în funcție de perioada în care și-au finalizat studiile, observându-se concomitent existența a două generații academice.

O primă caracteristică este specifică celor care au terminat studiile universitare până în anul 2000. Medicii care s-au format în această perioadă au învățat din literatură de specialitate tradusă din rusă, franceză și germană, având la dispoziție cărți dedicate și atlase cu terminologia tradusă din aceste limbi. De asemenea, fondul de carte al bibliotecilor universitare și al bibliotecilor spitalelor era, în marea majoritate, în limba rusă, pe suport de hârtie. Cadrele medicale din această generație academică, cu vârsta peste 40 de ani la momentul efectuării cercetării de față, se caracterizează, la nivel general, și printr-o cunoaștere medie a T.I.C., întrucât unitățile școlare de dinainte de anul 2000 nu beneficiau de o infrastructură tehnică dezvoltată, care să le permită elevilor sau studenților familiarizarea cu tehnologia informației, implicit cu utilizarea calculatorului. De altfel, această categorie se remarcă mai ales printr-o preferință de documentare din materialele pe suport de hârtie și prin apelarea la personalul bibliotecii, pentru alcătuirea bibliografiei pe bază de fișă scrisă, evitând utilizarea motoarelor de căutare.

A doua caracteristică este specifică cadrelor medicale care au terminat studiile universitare după anul 2000, cu vârsta până în 40 de ani la momentul realizării acestui studiu, și care au beneficiat de mai multă deschidere atât pentru utilizarea limbii engleze în experiența academică, cât și pentru familiarizarea cu tehnologia informației. După acest an, au fost introduse în universități cursuri în limba engleză, care le-au facilitat înțelegerea limbajului academic și obișnuința cu terminologia utilizată în prezent la nivel internațional. În plus, oportunitățile pentru studenți, precum programele de schimb interacademic Erasmus, au impulsionat învățarea limbii engleze. Astfel, actualmente, medicii tineri și cei care sunt încă înrolați în învățământul terțiar se lovesc tot mai puțin de bariera lingvistică. Mai mult, după anul 2012, au început să fie populare și sursele de documentare online, precum UpToDate, iar jurnalele de specialitate au devenit treptat accesibile doar pe bază de abonament online, renunțându-se la abonamentele pentru versiunea print. În felul acesta, a fost încurajat un mod modern de căutare a literaturii de specialitate, care se afla în concordanță cu practica la nivel internațional, iar cadrele medicale au putut să se familiarizeze cu tehnologia în procesul de învățare (ex: utilizarea motoarelor de căutare și a modului de căutare avansată, specifice bazelor de date online). De asemenea, această generație academică a mai beneficiat de oportunitatea fondurilor europene POSDRU, având posibilitatea, în perioada 2013-2015, de a obține finanțare pentru studiile doctorale și postdoctorale. Tot în intervalul de timp menționat, s-a remarcat și un vârf de interes pentru documentarea online, din jurnale și baze de date generale acreditate, care să prezinte și ultimele noutăți ale cercetării medicale, ca urmare a obligativității publicării rezultatelor cercetărilor efectuate în jurnale cu recunoaștere națională și internațională.

 

  1. Concluzii

În urma analizei rezultatelor cercetării pe bază de chestionar în rândul utilizatorilor platformei peaceMed și a statisticilor de utilizare a resurselor disponibile, reiese că profilul general al personalului medical care se documentează în practica curentă din surse auxiliare validate pe plan internațional este cel al unui cadru medical tânăr, cu vârsta sub 40 de ani, preponderent medic rezident, care și-a încheiat formarea profesională în mediul universitar după anul 2000. Acesta are cunoștințe cel puțin medii de limbă engleză și este familiarizat cu utilizarea motoarelor de căutare, iar afilierea sa este la o unitate cu profil medical localizată într-unul din marile orașe din România, care dispune și de centru universitar specific, precum București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara. Timpul pe care îl are alocat zilnic pentru documentare este în medie de o oră și consideră că accesul personalului medical la informații actualizate și recunoscute la nivel internațional este necesar, asociind competitivitatea serviciilor medicale cu informarea la zi a practicienilor. Cadrul medical încadrat în acest profil preferă pentru informare documente reprezentate de ghiduri clinice, cărți de specialitate și articole științifice publicate în jurnale academice. Cele mai accesate trei baze de date sunt Springer Nature, BMJ și Ovid, cu diferențe de utilizare sub 2 procente, și nivelul mediu al accesărilor se regăsește sub pragul de 50 pageviews. În acest sens, de menționat este și faptul că, per ansamblu, conform profilului realizat, comportamentul de documentare al acestuia este adaptabil în funcție de rezultatele găsite, astfel încât, principalele trei preferințe în materie de baze de date accesate, precizate la începutul cercetării, prin răspunsurile la chestionar, anume Ovid, Springer Nature și Cochrane, s-au modificat ulterior, conform statisticilor de utilizare, în Springer Nature, BMJ și Ovid.

Implementarea proiectului-pilot peaceMed, pe parcursul perioadei aprilie 2017-decembrie 2017, a arătat că există un interes crescut din partea cadrelor medicale din România pentru documentarea din surse medicale auxiliare acreditate. Statisticile de utilizare au depășit așteptările inițiale, de 30% din populația vizată, cu un procent de 12% și întăresc afirmația conform căreia cadrele medicale din România au nevoie în practica curentă de acces neîntrerupt la baze de date cu conținut medical, validate internațional. Procentul ridicat, de 42% din populația totală care a aderat la proiect în mod direct, subliniază în egală măsură această afirmație, venind în contextul în care, în anul 2017, nu au fost finanțate proiecte de cercetare prin competiție la nivel național – au existat doar etape de depunere – și nici nu au fost derulate proiecte de burse doctorale și postdoctorale, care să impulsioneze documentarea științifică.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că în mod cert impactul peaceMed este superior cifrelor înregistrate, dacă se ia în considerare potențialul mare de diseminare a informațiilor în rândul colegilor medici, din cadrul întâlnirilor și discuțiilor zilnice legate de cazuistica pacienților, și în rândul studenților, de către cadrele didactice.

 

Acknowledgments

Autorul studiului de față a făcut parte din echipa peaceMed, fiind responsabil cu diseminarea rezultatelor proiectului în mediul academic. Autorul menționează că a fost asigurată independența în cercetare, design-ul lucrării și interpretarea datelor aparținându-i în totalitate; niciun alt membru al echipei peaceMed nu a avut rol în desfășurarea prezentei cercetări.

 

Despre Autor

Alina Cerasela Avram

Cercetător, Academia de Studii Economice din București

alina.cerasella@yahoo.com

 

Referințe

Alving, B., Christensen, J., & Thrysøe, L. (2018). Hospital nurses’ information retrieval behaviours in relation to evidence based nursing: a literature review. Health Information and Libraries Journal; Oxford, 3-23. doi:http://dx.doi.org.am.e-nformation.ro/10.1111/hir.12204.

Anghelescu, H., & Chiaburu, E. (2015). Regime Change in Romania: A Quarter-Century Impact on Libraries. United States, Baltimore: Johns Hopkins University Press.

Bae, J., Rask, K., & Becker, E. (2017). The Impact of Electronic Medical Records on Hospital-Acquired Adverse Safety Events: Differential Effects Between Single-Source and Multiple-Source Systems. American Journal of Medical Quality, 33(1), pp. 72-80. doi:10.1177/1062860617702453.

Bartels, E. M. (2009). How to keep up with medical literature. Best Practice & Research Clinical Rheumatology, 23, pp. 281-290. doi:10.1016/j.berh.2008.11.003.

Bidwell, P., Humphries, N., Dicker, P., Thomas, S., Normand, C., Brugha, R. (2013). The national and international implications of a decade of doctor migration in the Irish context. Health Policy, 110, pp. 29-38. doi:http://dx.doi.org/10.1016/j.healthpol.2012.10.002.

Boncea, I. (2015). Brain drain or circular migration: the case of Romanian physicians. Emerging Markets Queries in Finance and Business 2014, EMQFB 2014, pp. 649-656. Bucharest: Elsevier Science BV. doi:10.1016/S2212-5671(15)01445-8.

Boncea, I. (2015). Romanian Medical Doctors: Why Do They Leave? Innovation Vision 2020: From Regional Development Sustainability to Global Economic Growth, vol. I-VI, pp. 793-805. Amsterdam: Int. Business Information Management Assoc-IBIMA.

Callen, J., Buyankhishig, B., & McIntosh, J. (2008). Clinical information sources used by hospital doctors in Mongolia. International Journal of Medical Informatics, pp. 249–255. doi:10.1016/j.ijmedinf.2007.06.003.

Chaputula, A., & Mutula, S. (2018). Provision of library and information services through mobile phones in public university libraries in Malawi. Global Knowledge, Memory and Communication, 67(1), pp. 52-69. doi:https://doi.org/10.1108/GKMC-05-2017-0048.

Clyncha, N., & Kellett, J. (2015). Medical documentation: Part of the solution, or part of the problem? A narrative review of the literature on the time spent on and value of medical documentation. International Journal of Medical Informatics, pp. 221–228. doi:http://dx.doi.org/10.1016/j.ijmedinf.2014.12.001.

Damotte, V., Lizée, A., Tremblay, M., Agrawal, A., Khankhanian, P., Santaniello, A., Gourraud, P.-A. (2018). Harnessing electronic medical records to advance research on multiple sclerosis. Multiple Sclerosis Journal, pp. 1-11.

de la Mano, M., & Harrison, J. (2012). Quality evaluation of health libraries in England: a new framework. Performance Measurement and Metrics, 13(3), pp. 139-153. doi:10.1108/14678041211284696.

Dobrin, C., Deac, V., & Dinulescu, R. (2017). Quality Management in the Romanian Healthcare System. I. Introduction to the Qualitative Analysis of the Romanian Healthcare System. Quality-Access to Success, 160, pp. 53-58.

Donohoe, K. L., Matulewicz, A. T., Alotaibi, F. M., Ogbonna, K. O. (2018). Medical apps used during advanced pharmacy practice experiences. Currents in Pharmacy Teaching and Learning, 10, pp. 195-200. doi:http://dx.doi.org/10.1016/j.cptl.2017.10.007.

Ebrahimi, Z., Piri, Z., Mehdikhani, A., & Khara, R. (2017). Impact of information technology on efficiency of evidence-based medicine: a systematic review. BMJ Open, 7. doi:http://dx.doi.org.am.e-nformation.ro/10.1136/bmjopen-2016-015415.79.

EUROSTAT. (2018). Healthcare personnel statistics – physicians. (disponibil on-line la http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Healthcare_personnel_statistics_-_physicians, pagină accesată pe 01.07.2020).

Foster, K., & Callans, D. (2017). Smartphone Apps Meet Evidence-Based Medicine: The Future of Medicine May (Or May Not) Be in Your Smartphone. IEEE Pulse, 8(6), pp. 34-39. doi:10.1109/MPUL.2017.2750783.

Hider, P., Griffin, G., Walker, M., & Coughlan, E. (2009). The information-seeking behavior of clinical staff in a large health care organization. J Med LibrAssoc, 9(1), pp. 47-50. doi:10.3163/1536-5050.97.1.009.

Hinrichs, S., & Colquhoun, P. (2013). Management of medical equipment in Romanian district hospital: Current situation. Appropriate Healthcare Technologies for Developing Countries. London: IET. doi:10.1049/ic:20080595.

Jiang, J., Zheng, J., Zhao, C., Su, J., Guan, Y., Yu, Qiubin. (2016). Clinical-decision support based on medical literature: A complex network approach. Physica A, 459, pp. 42-54. doi:http://dx.doi.org/10.1016/j.physa.2016.04.026.

Jindal, S., & Raziuddin, F. (2018). Electronic medical record use and perceived medical error reduction. International Journal of Quality and Service Sciences, 10(1), pp. 84-95. doi:https://doi.org/10.1108/IJQSS-12-2016-0081.

Khudair, A., & Cooke, L. (2008). Healthcare personnel’s use of e-information sources in Riyadh governmental hospitals. Journal of Librarian ship and Information Science, 40(3), 207-2019.

Krauth, C., Kuchinke, W., Eckert, M., Bergmann, R., Braasch, B., Karakoyun, T., & Ohmann, C. (2016). Clinical Trial Information Mediator. Journal of Biomedical Informatics, 63, pp. 157-168. doi:https://doi.org/10.1016/j.jbi.2016.08.012.

Letouze, P., da Silva, V., & de Souza Jùnior, J. (2017). Patient-Centric Healthcare Service Systems: Evidence-Based Medicine as Architecturally Significant Requirement. Software Engineering in Healthcare Systems (SEHS). IEEE/ACM International Workshop on.

Lindsey, W., & Olin, B. (2013). PubMed Searches: Overview and Strategies for Clinicians. Nutrition in Clinical Practice, 28(2), pp. 165-176. doi:10.1177/0884533613475821.

Madge, O. L. (2013). Medical academic libraries in Romania: Co-operation and partnerships in support of the educational and research policies. IFLA WLIC Conference, August, Singapore. (disponibil on-line la http://library.ifla.org/85/1/123-madge-en.pdf, pagină accesată pe 01.07.2020).

Marriott, R. (2002). Yes, but how do we know if it’s working? Evidence regarding impact on clinical practice of access for health service staff to bibliographic data bases and full text electronic journals. Library Review, 51(7), pp. 358-363. doi:10.1108/00242530210438655.

Marshall, D. (2014). Digital collection development for unique users: a veterinary medicine library’s approach. Interlending & Document Supply, 42(4), pp. 171-175.   doi:10.1108/ILDS-09-2014-0041.

Nguyen, L., Wickramasinghe, N., Redley, B., Haddad, P., Muhammad, I., & Botti, M. (2017). Exploring nurses’ reactions to electronic nursing documentation at the point. Information Technology & People, 30(4), pp. 809-831. doi:10.1108/ITP-10-2015-0269.

OECD/European Observatory on Health Systems and Po. (2017). Romania: Country Health Profile 2017, State of Health in the EU. Paris: OECD Publishing.

Panait, L., Doarn, C., Săftoiu, A., Popovici, C., Văleanu, V., & Merrell, R. (2004). A review of telemedicine in Romania. Journal of Telemedicine and Telecare, 1-5.

Păunică, M., Pitulice, I., & Ștefănescu, A. (2017). International migration from public health systems. Case of Romania. Amfiteatru Economic, 19(46), pp. 742-756.

Popescu, C., Asandului, L., Fătulescu, P. (2014). A data envelopment analysis for evaluation Romania’s healthsystem. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 109, pp. 1185-1189.

Potcovaru, A.-M. (2014). Challenges for Romanian health sector in becoming a sustainable system. Proceedings of the 8th International Management Conference: Management Challenges for Sustainable Development. Bucharest: Editura ASE, pp. 451-457.

Rinciog, O., & Posea, V. (2015). Publishing Romanian public health data as Linked Open Data. EHB Conference. Iași: IEEE. doi:10.1109/EHB.2015.7391383.

Rowlands, S., Coverdale, S., & Callen, J. (2016). Documentation of clinical care in hospital patients’ medical records: A qualitative study of medical students’ perspectives on clinical documentation education. Health Information Management Journal, 45(3), pp. 99-106.

Saghin, D., Luches, D., & Marici, M. (2016). The influence of personal and professional variables upon the nature of immigration of romanian doctors to france: the moderating effect of gender. Transylvanian Review Of Administrative Sciences, 49, pp. 132-149.

Shepheard, J. (2017). What do we really want from clinical documentation improvement programs? Health Information Management Journal, 47(1), pp. 3-5. doi:10.1177/1833358317712312.

Sher, M.-L., Talley, P., Yang, C.-W., & Kuo, K.-M. (2017). Compliance With Electronic Medical Records Privacy Policy: An Empirical Investigation of Hospital Information Technology Staff. Healthcare in the National Health Insurance System in Taiwan, 54,        pp. 1-12. doi:https://doi.org/10.1177/0046958017711759.

Suciu, S., Popescu, C., Ciumageanu, M., & Buzoianu, A. (2017). Physician migration at its roots: a study on the emigration preferences and plans among medical students in Romania. Human Resources for Health, 15(6). doi:10.1186/s12960-017-0181-8.

Teodorescu, C., Manea, T., Gavrilovici, C., & Oprea, L. (2013). International doctor migration and the doctor – patient relationship. Revista Romana de Bioetica, pp. 160-170.

Tokede, O., Ramoni, R., Patton, M., da Silvad, J., & Kalenderian, E. (2016). Clinical documentation of dental care in an era of electronic health record use. J EvidBase Dent Prac, pp. 154-160. doi:http://dx.doi.org/10.1016/ j.jebdp.2016.07.001.

Vasilcu, D. (2013). Migration of White Coats Alsace and Lorraine – An Important Pole of Concentration of Romanian Doctors. 4th IEEE International Conference on EHB. Iași: IEEE.

Walpole, S., Taylor, P., & Banerjee, A. (2016). Health informatics in UK Medical Education. Journal of the Royal Society of Medicine Open, 8(1), pp. 1-10. doi:10.1177/2054270416682674.

Watts, C., & Ibegbulam, I. (2006). Access to Electronic Healthcare Information resources in Developing Countries: experiences from the Medical Library, College of Medicine, University of Nigeria. IFLA Journal, pp. 54-61.

 

Galerie

Social Media: